Eu am stat mult prin Vama, acum 3-4 ani faceam gentute si le vindeam si asa traiam de la o zi la alta. Soare, nisip, lume faina si linistita, muzica buna … singurul loc in care imi permiteam sa umblu desculta si infasurata intr-o esarfa pe care o foloseam drept rochie si cearsaf de plaja. Spatiu aproape sacru dupa mine, neatins de manele, ferit – speram eu – de kitch si de baietasi cu pantaloni de trening si fete cu buricul gol si bluze de lycra si de masini “straine” (nu ca as avea ceva impotriva masinilor straine, dar in combinatia asta nu le mai suport). E adevarat ca lumea e in miscare, schimbarea e un proces natural.. si e normal ca de la an la an spatiul sa se transforme, dar cumva in idealismul meu ma gandeam ca tocmai amenintarea unei evolutii intr-un sens total opus fata de inceputuri ii va face pe nostalgici sa se sustina reciproc. Nu pentru a tine lucrurile neschimbate ci pentru a duce mai departe si din ce in ce mai bine ceva ce este frumos, unic si din care se scot foarte multi bani pana la urma. Ideea de profit nu este rusinoasa ci dimpotriva, banii sunt necesari, avem exemple in jurul nostru.. folositi cu buna credinta pot face lucruri extraordinare. Dar atunci cand banul devine scop in sine, cand tot ce vedem intr-un lucru sau intr-un om este profitul financiar imediat …aici apare partea malefica a castigului.
Rochia lunga cu un volan – 95 lei
De trei saptamani sau mai bine ne ocupam de organizarea actiunii din Vama. Multa lume implicata cu tot sufletul intr-un proiect in care cu totii credem foarte mult. Haine frumoase, fete minunate, tabara pe plaja, sustinere, prietenie. Oameni pe care nu ai vrea sa ii dezamagesti. Oameni pentru care orice efort merita. Oameni frumosi in echipa Catwork.Sunt momente in care ma opresc si ma uit in jur si ma gandesc .. ca poate nu sunt la inaltimea celor care ma inconjoara, si ma sperii .. pentru ca mereu mi se pare ca trebuie sa fiu si mai buna, ar fi ingrozitor pentru mine ca asteptarile lor sa nu isi gaseasca raspuns.
Andreea poarta o rochie lunga din in negru – 99 lei
Ada – rochia scurta cu un volan – 75 lei
Cristiana – ie neagra din in – 59 lei si pantaloni lungi – 65 lei
Am facut toata introducerea asta pentru a va face o idee despre ce am simtit in momentul in care am ajuns sambata dimineata la ora 8 la Soni pentru repetitii si ne-am lovit de un haos total. Asta in contextul in care de trei saptamani discutam cu domnisoara PR desemnata de Soni in persoana sa se ocupe de organizarea prezentarii, dupa ce pe afise si pe fluturasi scrisesem clar negru pe alb sau portocaliu pe negru ca terasa “Papa la Soni” ne este partener, ca prezentarea va avea loc acolo etc… Si dupa ce cu o zi inainte, adica vineri, rediscutaseram problema si incercam tot felul de variante – in terasa, pe plaja, cum scoatem boxele etc. Sambata dimineata amnezie generala. Domnisoara PR mi-a spus senina ca de fapt nu ea se ocupa de evenimente, baiatul care a aparut in loc – un tip foarte ok dealtfel – s-a trezit responsabil si complet buimac. Iar Soni a reusit cu greu sa articuleze doua vorbe clare in jumatatea de ora de urlete care imi erau adresate. Sau poate eu nu mai sunt obisnuita cu mitocania si cu desconsiderarea clientului/partenerului si imi este greu sa descifrez genul asta de limbaj. Oricum un lucru am inteles: aparuse probabil altceva mai profitabil sau pur si simplu si-a dat seama ca cine stie ce bani nu vor iesi de pe urma noastra.. iar chestiile de prestigiu.. la naiba, cine se mai gandeste la imagine ca doar banul iese oricum, nu trebuie neaparat sa te porti frumos, oamenii sunt obisnuiti sa suporte nesimtirea si putini o sanctioneaza. Ce sa mai vorbim de importanta lucrului vorbit si responsabilitatii asumate…..
In fata la Soni, de la 8 pana la 11 dimineata
Asa ne-am petrecut dimineata in fata la Soni, incercand in zadar sa-l convingem sa se opreasca din zbierat si sa ne asculte cateva minute. Pana la ora 11 nu reusisem sa facem nimic, fetele erau ametite de caldura, evident ca nu ne mai intelegeam nici noi intre noi. Trebuia gasita o locatie urgent, asa ca am pornit din terasa in terasa discutand cu barmani, cu patroni, cu PR-uri … lovindu-ne de o reticenta si de o nepasare fantastica… nu te-ai gandi ca o prezentare de 30 de minute a unor haine potrivite si create unele special pentru Vama, purtate de niste fete deosebite poate starni o asemenea reactie.
Cu greu m-am abtinut sa nu plang de nervi si de frustrare. Si cum lucrurile nu sunt doar rele sau doar bune, la capatul nervilor fiind m-a trezit replica “Sigur, mi se pare foarte frumos, sefa va fi incantata, sunt convins, o sa fie foarte interesant pentru ca noi nu ma mai facut asa ceva pana acum”. Tocmai ma pregateam sa spun: “Bine, multumesc, nu e nici o problema, inteleg, nu se potriveste cu stilul vostru”. Am deschis ochii larg si m-am uitat la Nic scafandrul care tinea locul barmanului la Corsarul. Am vorbit si cu “sefa”, Claudia – o tipa tanara, super draguta si receptiva… si care dupa toata aventura mi se parea ireala. Desteapta si deschisa. Si foarte simpatica.
Cu entuziasm ne-am apucat de modificat 3000 de pliante – taind “Papa la Soni” si inlocuind cu “Corsarul”, taind ora si scriind alta ora… Cand mi-au propus fetele varianta asta mi s-a parut imposibil, dar se pare ca au avut o idee foarte buna. “Corsarul” nu este tocmai in drumul multimii si fara reclama putini ar fi aflat la timp de eveniment.
Redesenand pliante.
Ea este Pissou – a dormit cu mine toata noaptea dinaintea prezentarii. Incredibil cum o aratare cu urechi poate dizolva orice urma de stres si suparare. Si cum situatii de genul asta vor mai aparea.. m-am gandit sa o iau cu mine pe Pissou.
Pe la ora 16 am inceput pregatirile la “Corsarul”. Haine, repetitii… Nic scafandrul ne-a ajutat pana la capat si impreuna cu baietii de la bar au taiat fire, au separat muzica din restaurant de cea de pe terasa, au vorbit cu cei care deja platisera sa stea pe sezlonguri sa se mute in asa fel incat sa lase loc pentru defilare. Mult efort din partea unor oameni care nu aveau nici o legatura cu noi, care nu promisesera nimic. Dar care prin felul lor de a fi ne-au inspirat.
Yoli, Iulia si Irina la o mica discutie inainte de prezentare.
Nic scafandrul care mai si muncea in timp ce ne ajuta pe noi.
Si niste pisici de-ale locului.
Banner-ul Catwork pictat de Flavia. Pisici, pisici, yeeei!
Si Pissou care supravegheaza de la inaltime.
Iulia in centru cu ultimele detalii despre defilare
Si l-am cunoscut si pe Marius, un tip minunat pasionat de muzica, DJ la El Comandante. Te simti mai bogat dupa ce vorbesti cu el. Este atat de implicat in ceea ce face incat este imposibil sa nu ti-l fixezi cumva ca reper.
Dragutza Yoli 
in rochitza Catwork.
Pregatiri
Si Ioana, ca de obicei cu noi, spunandu-mi “Diana, fii calma, va fi bine, acum linisteste-te!”
Si eu
In sfarsit prezentarea. La inceput mai putina lume, apoi din ce in ce mai multa. Oamenii au aflat si s-au anuntat. Frumos. Fetele pareau desprinse dintr-o poveste. E greu de redat atmosfera in poze, totul era in armonie: marea, sunetul valurilor, muzica, locul. Am ajuns din nou la concluzia ca orice lucru rau te impinge catre unul bun.. daca nu aveam atatea probleme nu m-as fi gandit sa facem prezentarea la “Corsarul”.. si chiar ma intreb de ce, pentru ca de fapt stilul nostru nu este deloc agresiv si idealul meu nu e sa am magazin in Mall sau pe Magheru. Asa ca un loc discret si select .. ar fi fost o alegere logica.Dar cum logica mea nu a prea functionat zilele astea.. alegerea s-a impus de la sine. Multumim, Soni!
Andreea – rochia lunga din in negru – 99 lei
Irina – rochita de plaja din in – 75 lei
Cristiana, Irina si Monica
Rochitele- 75 lei
Ada si Ana
Rochita – 95 lei, pantaloni – 65 lei, esarfa – 12 lei, bluza – 25 lei
Andreea si Cristiana
Cristina Verisoara (rochita – 75 lei)
Estera, Ada si Irina
Pantaloni in carouri – 65 lei, ie – 59 lei, rochia dungi – 75 lei
Rochia lunga alba – 95 lei
Cristina Verisoara si Raluca
Fusta portocalie – 59 lei, esarfa – 12 lei
Rochia lunga in bleu – 99 lei
Extenuant
A inceput prost si s-a terminat bine.
Bilantul:
- am cunoscut si oameni minunati
- am facut o prezentare frumoasa
- am lasat haine la Narghilele si la magazinul lui Carmen
- ne-am simtit bine in cele din urma
- am facut baie printre meduze
- am stabilit o noua prezentare cu Claudia, “sefa” de la “Corsarul” pentru jumatatea lui august
- avem inca o pisica la magazin
